- Naşterea lui Samuel
- 1 Samuel 1:20 Când i s-au împlinit zilele, Ana a rămas însărcinată şi a născut un fiu, căruia i-a pus numele Samuel (Dumnezeu a ascultat), „căci”, a zis ea, „de la Domnul l-am cerut”.
- 1 Samuel 1:21 Bărbatul său, Elcana, s-a suit apoi cu toată casa lui să aducă Domnului jertfa de peste an şi să-şi împlinească juruinţa.
- 1 Samuel 1:22 Dar Ana nu s-a suit şi a zis bărbatului ei: „Când voi înţărca copilul, îl voi duce ca să fie pus înaintea Domnului şi să rămână acolo pentru totdeauna.”
- 1 Samuel 1:23 Elcana, bărbatul ei, i-a zis: „Fă ce vei crede, aşteaptă până-l vei înţărca. Numai împlinească-Şi Domnul cuvântul Lui!” Şi femeia a rămas acasă şi a dat ţâţă fiului ei până l-a înţărcat.
- 1 Samuel 1:24 Când l-a înţărcat, l-a suit cu ea şi a luat trei tauri, o efă de făină şi un burduf cu vin. L-a dus în Casa Domnului, la Silo; copilul era încă mic de tot.
- 1 Samuel 1:25 Au înjunghiat taurii şi au dus copilul la Eli.
- 1 Samuel 1:26 Ana a zis: „Domnul meu, iartă-mă! Cât este de adevărat că sufletul tău trăieşte, domnul meu, atât este de adevărat că eu sunt femeia aceea care stăteam aici lângă tine şi mă rugam Domnului!
- 1 Samuel 1:27 Pentru copilul acesta mă rugam, şi Domnul a ascultat rugăciunea pe care I-o făceam.
- 1 Samuel 1:28 De aceea vreau să-l dau Domnului: toată viaţa lui să fie dat Domnului.” Şi s-au închinat acolo înaintea Domnului.
- Cântarea Anei
- 1 Samuel 2:1 Ana s-a rugat şi a zis: „Mi se bucură inima în Domnul, Puterea mea a fost înălţată de Domnul; Mi s-a deschis larg gura împotriva vrăjmaşilor mei, Căci mă bucur de ajutorul Tău.
- 1 Samuel 2:2 Nimeni nu este sfânt ca Domnul; Nu este alt Dumnezeu decât Tine; Nu este stâncă aşa ca Dumnezeul nostru.
- 1 Samuel 2:3 Nu mai vorbiţi cu atâta îngâmfare, Să nu vă mai iasă din gură cuvinte de mândrie, Căci Domnul este un Dumnezeu care ştie totul, Şi toate faptele sunt cântărite de El.
- 1 Samuel 2:4 Arcul celor puternici s-a sfărâmat, Şi cei slabi sunt încinşi cu putere.
- 1 Samuel 2:5 Cei ce erau sătui se închiriază pentru pâine, Şi cei ce erau flămânzi se odihnesc; Chiar cea stearpă naşte de şapte ori, Şi cea care avea mulţi copii stă lâncezită.
- 1 Samuel 2:6 Domnul omoară şi înviază, El coboară în Locuinţa morţilor şi El scoate de acolo.
- 1 Samuel 2:7 Domnul sărăceşte şi El îmbogăţeşte, El smereşte şi El înalţă,
- 1 Samuel 2:8 El ridică din pulbere pe cel sărac, Ridică din gunoi pe cel lipsit, Ca să-i pună să şadă alături cu cei mari. Şi le dă de moştenire un scaun de domnie îmbrăcat cu slavă, Căci ai Domnului sunt stâlpii pământului Şi pe ei a aşezat El lumea.
- 1 Samuel 2:9 El va păzi paşii preaiubiţilor Lui, Dar cei răi vor fi nimiciţi în întuneric, Căci omul nu va birui prin putere.
- 1 Samuel 2:10 Vrăjmaşii Domnului vor tremura, Din înălţimea cerului, El Îşi va arunca tunetul asupra lor; Domnul va judeca marginile pământului. El va da Împăratului Său putere Şi El va înălţa tăria Unsului Lui.”
- 1 Samuel 2:11 Elcana s-a dus acasă, la Rama, şi copilul a rămas în slujba Domnului, înaintea preotului Eli.
- Răutatea fiilor lui Eli
- 1 Samuel 2:12 Fiii lui Eli erau nişte oameni răi. Nu cunoşteau pe Domnul.
- 1 Samuel 2:13 Şi iată care era felul de purtare al acestor preoţi faţă de popor. Când aducea cineva o jertfă, venea sluga preotului în clipa când se fierbea carnea. Ţinând în mână o furculiţă cu trei coarne,
- 1 Samuel 2:14 o vâra în cazan, în căldare, în tigaie sau în oală, şi tot ce apuca cu furculiţa lua preotul pentru el. Aşa făceau ei tuturor acelora din Israel care veneau la Silo.
- 1 Samuel 2:15 Chiar înainte de a arde grăsimea, venea sluga preotului şi zicea celui ce aducea jertfa: „Dă pentru preot carnea de fript; el nu va lua de la tine carne fiartă, ci vrea carne crudă.”
- 1 Samuel 2:16 Şi dacă omul zicea: „După ce se va arde grăsimea, vei lua ce-ţi va plăcea”, sluga răspundea: „Nu! Dă-mi acum, căci altfel iau cu sila.”
- 1 Samuel 2:17 Tinerii aceştia se făceau vinovaţi înaintea Domnului de un foarte mare păcat, pentru că nesocoteau darurile Domnului.
- Samuel, în slujba Domnului
- 1 Samuel 2:18 Samuel făcea slujba înaintea Domnului şi copilul acesta era îmbrăcat cu un efod de in.
- 1 Samuel 2:19 Mama sa îi făcea pe fiecare an o mantie mică şi i-o aducea când se suia cu bărbatul ei ca să aducă jertfa din fiecare an.
- 1 Samuel 2:20 Eli a binecuvântat pe Elcana şi pe nevastă-sa şi a zis: „Să dea Domnul să ai copii din femeia aceasta, care să înlocuiască pe acela pe care l-a împrumutat ea Domnului!” Şi s-au întors acasă.
- 1 Samuel 2:21 Când a cercetat Domnul pe Ana, ea a rămas însărcinată şi a născut trei fii şi două fiice. Şi tânărul Samuel creştea înaintea Domnului.
- Eli îşi mustră copiii
- 1 Samuel 2:22 Eli era foarte bătrân şi a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat şi că se culcau cu femeile care slujeau afară, la uşa cortului întâlnirii.
- 1 Samuel 2:23 El le-a zis: „Pentru ce faceţi astfel de lucruri? Căci aflu de la tot poporul despre faptele voastre rele.
- 1 Samuel 2:24 Nu, copii, ce aud spunându-se despre voi nu este bine; voi faceţi pe poporul Domnului să păcătuiască.
- 1 Samuel 2:25 Dacă un om păcătuieşte împotriva altui om, îl va judeca Dumnezeu, dar dacă păcătuieşte împotriva Domnului, cine se va ruga pentru el?” Totuşi ei n-au ascultat de glasul tatălui lor, căci Domnul voia să-i omoare.
- 1 Samuel 2:26 Tânărul Samuel creştea mereu şi era plăcut Domnului şi oamenilor.
- Vestirea pedepsei împotriva casei lui Eli
- 1 Samuel 2:27 Un om al lui Dumnezeu a venit la Eli şi i-a zis: „Aşa vorbeşte Domnul: ‘Nu M-am descoperit Eu casei tatălui tău când erau în Egipt, în casa lui Faraon?
- 1 Samuel 2:28 Eu l-am ales dintre toate seminţiile lui Israel, ca să fie în slujba Mea, în preoţie, ca să se suie la altarul Meu, să ardă tămâia şi să poarte efodul înaintea Mea şi am dat casei tatălui tău toate jertfele mistuite de foc şi aduse de copiii lui Israel.
Valoarea educației în familie
Referințe
Pentru a descărca resursa bifați căsuța și apăsați "Trimite"
Până în acest moment nu au fost adăugate comentarii.
Statistici
- Descărcări: 884
- Vizualizări: 161
Ieremia 29:11 Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi’, zice Domnul, ‘gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.